Teoria revizuită a modernizării sau teoria evoluţionistă a modernizării

Partea a III-a

Sumarizând ceea ce am spus în partea I și partea a II-a, putem concluziona:

  • una dintre cele mai importante diferenţe culturale la nivel mondial sunt valorile de auto-exprimare/emancipare (vs. supravieţuire/patriarhale), denumite alternative individualism (vs. colectivism) sau autonomie (vs. integrare);
  • aceste valori se referă la emanciparea individului de colectiv, afirmându-se ca o persoană autonomă (individualism/autonomie ≠ egoism);
  • implică exprimarea individualităţii, libertatea de alegere, egalitatea în drepturi, cosmopolitism, toleranţa faţă de grupurile anterior marginalizate (de pildă, minorităţile sexuale) și distribuirea (vs. concentrarea) puterii;
  • valorile și atitudinile depind parţial de condiţiile climatice, resursele disponibile (de exemplu, hrană) și factorii economici;
  • valorile de auto-exprimare sunt nutrite de un nivel ridicat de trai („siguranţă existenţială”), facilitate de temperaturi optime, risc scăzut de îmbolnăvire, dezvoltare economică și progres tehnologic;
  • valorile de auto-exprimare, departe de a fi egoiste, reprezintă „o variantă civică a individualismului modern” [14], deoarece corelează cu altruismul și încrederea în oameni, promovează constituirea unor comunităţi și protestele pașnice pentru drepturile și libertăţile oamenilor;
  • atunci când oamenii o duc bine, devin mai toleranţi, autonomi și emancipativi;
  • modernizarea are un efect probabilist, nu determinist, moștenirea culturală având un efect de durată – de exemplu, o istorie a creștinismului ortodox10 și a regimului comunist prezic amândouă valorile de la polul opus (valori de supravieţuire), dincolo de factorii economici [6, 27];
  • ţările din Europa de Nord, și nu SUA, sunt fruntașul curentului emancipativ al valorilor individualiste și de auto-exprimare, alături de un nivel ridicat de valori secular-raţionale;
  • România are un nivel scăzut al valorilor de auto-exprimare și al individualismului, deci un nivel crescut al valorilor de supravieţuire, respectiv al colectivismului, însă tinerii români au un profil psihocultural mai apropiat de ţările occidentale.

Inglehart și Baker rezumau în 2001 aceste descoperiri, astfel [28]: „Dezoltarea economică se asociază cu schimbări culturale generalizate și, într-o anumită măsură, previzibile. Industrializarea stimulează trecerea de la valorile tradiţionale la cele secular-raţionale; postindustrializarea stimulează comutarea în direcţia încrederii în ceilalţi, a toleranţei și a accentului pe bunăstarea psihologică. Colapsul economic tinde să arunce societăţile în direcţia opusă.

Dezvoltarea economică tinde să orienteze societăţile într-o direcţie comună, însă, departe de a tinde spre convergenţă, acestea par să se deplaseze pe traiectoriile modelate de moștenirea culturală. De aceea, ne îndoim că forţa modernizării va produce o cultură mondială omogenă în viitorul apropiat.”

 

__________________________________________________________________

  1. Comunismul nu a inventat valorile de supravieţuire/colectivismul, însă a exacerbat această tendinţă [27], tendinţă care provine dintr-o era pre-modernă, pre-știinţifică, în care mediul era ostil, traiul era mult mai imprevizibil, iar o structură colectivistă, cu valori de supravieţuire, era probabil mai bine protejată de infecţii și alte adversităţi din mediu, dar care a început să-și piardă avantajul adaptativ în perioada modernă.

 

Bibliografie

  1. Alexander, A. C., Inglehart, R., & Welzel, C. (2016). Emancipating sexuality: Breakthroughs into a bulwark of tradition. Social indicators research, 129(2), 909-935.
  2. Inglehart, R. (1971). The silent revolution in Europe: Intergenerational change in post-industrial societies. American political science review, 65(4), 991-1017.
  3. Inglehart, R. (1977). The Silent Revolution: Changing Values and Political Styles in Advanced Industrial Society. Princeton, NJ: Princeton University Press.
  4. Inglehart, R. F. (2016). Modernization, existential security and cultural change: Reshaping human motivations and society, in: Gelfand, M., Chiu, C., Hong, Y. (Eds.), Advances in Culture and Psychology. Oxford University Press, New York.
  5. Inglehart, R. F., Ponarin, E., & Inglehart, R. C. (2017). Cultural Change, Slow and Fast: The Distinctive Trajectory of Norms Governing Gender Equality and Sexual Orientation. Social Forces95(4), 1313-1340.
  6. Inglehart, R., & Baker, W. E. (2000). Modernization, cultural change, and the persistence of traditional values. American sociological review, 19-51.
  7. Inglehart, R., & Oyserman, D. (2004). Individualism, autonomy, and self-expression: The human development syndrome. In H. Vinken, J. Soeters, & P. Ester (Eds.), Comparing cultures: Dimensions of culture in a comparative perspective (pp. 74 –96). Leiden, the Netherlands: Brill.
  8. Inglehart, R., & Welzel, C. (2005). Modernization, cultural change, and democracy: The human development sequence. Cambridge University Press.
  9. Welzel, C. (2013). Freedom rising: Human empowerment and the quest for emancipation. New York: Cambridge University Press.
  10. Hofstede, G. (2001), Cultures Consequences: Comparing Values, Behaviors, Institutions and Organizations Across Nations, Sage, Thousand Oaks, CA.
  11. Schwartz, Shalom H. (2003). Mapping and Interpreting Cultural Differences around the World. In H. Vinken, J. Soeters, and P. Ester (eds.), Comparing Cultures, Dimensions of Culture in a Comparative Perspective. Leiden, The Netherlands: Brill.
  12. Minkov, M. (2011). Cultural differences in a globalizing world. Bingley, UK: Emerald.
  13. Minkov, M., Minkov, M., Dutt, P., Dutt, P., Schachner, M., Schachner, M., … & Jandosova, J. (2017). A revision of Hofstede’s individualism-collectivism dimension: a new national index from a 56-country study. Cross Cultural & Strategic Management24(3), 386-404.
  14. Welzel, C. (2010). How selfish are self-expression values? A civicness test. Journal of Cross-Cultural Psychology, 41(2), 152-174.
  15. Vignoles, V. L., Owe, E., Becker, M., Smith, P. B., Easterbrook, M. J., Brown, R., … & Lay, S. (2016). Beyond the ‘east–west’ dichotomy: Global variation in cultural models of selfhood. Journal of Experimental Psychology General, 145, 966–1000.
  16. Buss, D. (2015). Evolutionary psychology: The new science of the mind. Psychology Press.
  17. Dennett, D. C. (2017). From bacteria to Bach and back: The evolution of minds. WW Norton & Company.
  18. Confer, J. C., Easton, J. A., Fleischman, D. S., Goetz, C. D., Lewis, D. M., Perilloux, C., & Buss, D. M. (2010). Evolutionary psychology: Controversies, questions, prospects, and limitations. American Psychologist65(2), 110.
  19. Van de Vliert, E. (2007). Climatoeconomic roots of survival versus self-expression cultures. Journal of Cross-Cultural Psychology38(2), 156-172.
  20. Norris, P., & Inglehart, R. (2011). Sacred and secular: Religion and politics worldwide. Cambridge University Press.
  21. Pinker, S. (2011). The better angels of our nature: The decline of violence in history and its causes. Penguin UK.
  22. Shermer, M. (2015). The moral arc: How science and reason lead humanity toward truth, justice, and freedom. Macmillan.
  23. Huntington, S. P. (1996). The Clash of Civilizations and the Remaking of the World Order. New York: Simon & Schuster.
  24. Zuckerman, P. (2008). Society without God: What the least religious nations can tell us about contentment. NYU Press.
  25. Zuckerman, P. (2009). Atheism, secularity, and well‐being: How the findings of social science counter negative stereotypes and assumptions. Sociology Compass3(6), 949-971.
  26. David, D. (2015). Psihologia poporului român: profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Editura Polirom, Iași.
  27. Sandholtz, W., & Taagepera, R. (2005). Corruption, culture, and communism. International Review of Sociology15(1), 109-131.
  28. Inglehart, R., & Baker, W. E. (2001). Modernization’s challenge to traditional values: who’s afraid of Ronald McDonald?. Futurist, 35(2), 16-26.
  29. Santos, H. C., Varnum, M. E. W., & Grossmann, I. (2017). Global increases in individualism. Psychological Science.
  30. Oyserman, D., Coon, H. M. & Kemmelmeier, M. (2002) Rethinking individualism and collectivism: Evaluation of theoretical assumptions and meta-analyses. Psychological Bulletin 128:1773–75.
Bohus Victor
Victor este absolvent al Facultăţii de Psihologie și Știinţele Educaţiei, Universitatea București și student la masteratul Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

În prezent urmează formarea în psihoterapia cognitiv-comportamentală și, când nu se ocupă cu fundamentarea știinţifică pentru produsele asociaţiei CHOICE sau de aprofundarea tehnicilor CBT, cel mai probabil lucrează la o prelegere pe o temă controversată. Cele mai notabile prezentări ale sale de până acum sunt:
- „Ar fi lumea un loc mai bun fără religie? Putem fi morali fără religie?” în cadrul evenimentului Știinţă și religie. Mituri, întrebări și răspunsuri, organizat de Choice;
- „Homosexualitatea și dezvoltarea psihologică a copiilor crescuţi în cupluri de același sex” în cadrul evenimentului Health NOW 2017, organizat de Choice

Comentarii