Vulcanii de pe Venus ar putea fi încă activi

Studiile astronomice sugerează că Venus, geamănul toxic al Terrei, ar putea avea o activitate vulcanică continuă. Deși compoziţia chimică, dimensiunea și densitatea sa sunt similare cu cele ale planetei noastre, temperaturile sale infernale pot topi plumb, iar atmosfera sa este bogată cu acid sulfuric.

Oamenii de știinţă au dezbătut multă vreme ipoteza activităţii vulcanice de pe Venus. La începutul anilor 1990, radarul de pe pe orbitarul Magellan a dezvăluit o suprafaţă împânzită de munţi asemănători vulcanilor, însă nimeni nu știa dacă aceste caracteristici au rămas active. În 2010, datele de la nava spaţială Venus Express au scos la iveală mai multe puncte fierbinţi care sugerează că au existat curgeri de lavă acum aprox. 250.000 de ani. Apoi, în 2012 în atmosfera venusiană s-a înregistrat prezenţa dioxidului de sulf, gaz care este produs în mod obișnuit pe Pământ, de către vulcanii activi.

Datele disponibile până în prezent despre activitatea vulcanică a palnetei Venus nu sunt suficiente pentru a trage concluzii. Justin Filiberto, cercetător la Institutul Lunar și Planetar din Houston, a condus un experiment care a avut la bază studiul cristalelor de olivină, un mineral verde, silicat de Mg și Fe, întâlnit frecvent în rocile magmatice. Mai exact, s-a vrut să se vadă cum se poate schimba mineralul odată ce acesta a erupt în atmosfera fierbinte venusiană. Pentru a afla, cercetătorii au încălzit olivina până la aproximativ 1.600 de grade Fahrenheit și au expus-o la oxigen, care poate fi găsit și pe Venus. În asemenea condiţii extreme, granulele de olivină s-au transformat foarte rapid în oxid de fier. Deoarece olivina se transformă atât de rapid, descoperirea unor dovezi ale prezenţei acesteia pe suprafaţa lui Venus, ar însemna existenţa unor curgeri recente de lavă. Dr. Filiberto și colegii săi au analizat și datele arhivate de la orbitorul Venus Express. Aceștia au descoperit că acele curgeri de lavă datate anterior la 250.000 de ani conţineau de fapt olivină, dovada că vârsta lor este de doar câţiva ani.

Pentru a confirma constatările, oamenii de știinţă vor trebui să trimită o sondă către Venus. Ultima navă spaţială cu misiunea principală de cartografiere a topografiei planetei Venus a fost orbitorul Magellan lansat de către NASA, în urmă cu mai bine de 30 de ani. De atunci, două misiuni au fost trimise să studieze Venus, cu scopul principal însă de a analiza atmosfera acesteia.

Dacă oamenii de știinţă ar putea studia îndeaproape geamănul nostru toxic și demonstra prezenţa activitatăţii vulcanice, ar putea ajuta la testarea ipotezei conform căreia Venus este în viaţă astăzi, din punct de vedere biologic. În 2018, câţiva cercetători au creat niște modelele de evoluţie din atmosfera planetei, care au la bază activitatea microbiană. În comparaţie cu temperaturile extrem de ridicate de la sol, partea superioară a atmosferei de pe Venus este caracterizată de temperaturi mai mici și presiuni scăzute. Dar cum sunt furnizaţi nutrienţii în atmosfera venusiană pentru a ajuta la supravieţuirea microorganismelor? Cu ajutorul vulcanilor, desigur. Căldura reprezintă energie, iar substanţele chimice reprezintă mâncare. Așadar vulcanii reprezintă, în principal, mijlocul de transport al nutrienţilor și sursa de energie pentru crearea și susţinearea unui mediu de viaţă prielnic.

Roxana Pirnea

Comentarii