De ce teoriile conspiraţioniste despre Coronavirus NU sunt credibile

conspiratie

Perioadele de criză au reprezentat întotdeauna un teren propice pentru apariţia și răspândirea teoriilor conspiraţioniste. Iar situaţia actuală nu face excepţie. Teoriile conspiraţioniste despre sursele și metodele de propagare ale Coronavirus (COVID-19) par uneori mai virale decât virusul în sine.

De la teoria cum că virusul a fost creat de oameni în laboratoarele de cercetare chineze și eliberat intenţionat, la teoria că Bill Gates a contribuit la crearea acestui virus ca parte dintr-un plan de depopulare a planetei, la aceea că virusul este rezultatul unei mostre de sânge infectată folosită de elite care beau sânge de copii pentru a rămâne tinere sau la teoria cum că noua tehnologie 5G este folosită pentru propagarea virusului, avem explicaţii conspiraţioniste pe ”gustul” tuturor.

Ca mai toate teoriile conspiraţioniste însă, odată ce la analizăm mai atent și înţelegem factorii din spatele lor, descoperim că ele nu sunt demne de încredere și că fac mai mult rău decât bine.

Teoriile conspiraţioniste par să fie strâns legate de două fenomene psihologice: 

  1. nivelul nostru de anxietate și 
  2. senzaţia de lipsă de control.

Cu cât acestea două devin mai ridicate, cu atât teoriile conspiraţioniste devin mai numeroase și mai ușor de răspândit.

Psihologii chiar au reușit în condiţii experimentale să intensifice senzaţia de anxietate și senzaţia de lipsă de control a unor subiecţi. Apoi, când li s-a cerut să evalueze credibilitatea unor teorii conspiraţioniste, subiecţii cărora li s-au intensificat experimental aceste senzaţii au evaluat teoriile ca fiind semnificativ mai credibile decât subiecţii cărora nu li s-au intensificat. Gândirea lor devenise mai orientată spre conspiraţii.

Desigur, are sens să se întâmple așa. Când ne simţim anxioși și neajutoraţi, încercăm în mod natural (și deseori subconștient) să restabilim senzaţia de control și să ne diminuăm anxietatea. Iar impresia că noi știm ce se întâmplă, că noi am înţeles cauza reală, umană, a problemelor din viaţa noastră – impresie care poate fi provocată de adoptarea teoriilor conspiraţioniste -, joacă exact acest rol. Nu este deci surprinzător că într-o perioadă de pandemie, cu un virus ce ne-a lovit pe neașteptate, teoriile conspiraţioniste se formează și propagă ușor.

În situaţia actuală, mintea noastră poate nu este mulţumită să creadă, cum consideră majoritatea virologilor, că acest COVID-19 provine de la un liliac, care a ajuns în contact cu o gazdă intermediară unde virusul a mutat, și de acolo a ajuns la om. Această explicaţie, care implică și foarte mult hazard, nu ne dă senzaţia de control și de putere în a preveni astfel de pandemii în viitor. O explicaţie care implică o elită politică, socială sau economică, și poate crearea intenţionată a virusului, ne dă însă mai mult această senzaţie. Deci, ne atrage mai mult.

În afară de aceste aspecte emoţionale, cercetătorii din știinţele cognitive au identificat și anumite tipare de gândire care ne predispun la a adopta teorii conspiraţioniste. Probabil cel mai puternic constă în tendinţa umană de a vedea legături inclusiv acolo unde ele nu există, un fenomen bine stabilit de către știinţele cognitive, cunoscut și ca tendinţa spre patternicitate. Este fenomenul care ne face, de pildă, când observam două evenimente ce se întâmplă unul imediat după altul să concluzionăm în mod pripit că există o legătura cauzală de la primul eveniment la al doilea, deși ordinea lor în timp poate să fie o pură coincidenţă.

Din nou, perioadele dificile par să exacerbeze tendinţa noastră spre patternicitate, și începem să facem tot felul de conexiuni care unei minţi mai calme și mai critice probabil i-ar părea exagerate. Iar asta se vede clar în teoriile conspiraţioniste care abundă în această perioadă.

Una din teoriile cele mai populare, susţine că Bill Gates este implicat în crearea și propagarea coronavirus. Ca „dovezi” sunt aduse fapte precum discursul din 2015 al lui Bill Gates în care afirma că nu suntem pregătiţi pentru o nouă epidemie, o simulare în caz de pandemie din 2019 finanţată în parte de fundaţia sa, un așa-zis plan de depopulare al lui Gates din 2018, și pandemia curentă. Aceste fapte sunt conectate mental ca și când relaţia dintre ele este evidentă și duse automat către teoria conspiraţionistă ce îl implică pe Bill Gates. Pe lângă faptul că știrea despre presupusul plan de depopulare a fost dovedită ca fiind falsă, celelalte fapte pot părea toate inevitabil conectate doar datorită tendinţei noastre mai sus menţionată de a vedea legături unde nu există, exacerbată de frică și incertitudine. 

Dar dacă ne gândim mai bine, vom putea concluziona că faptele lui Bill Gates dinainte de această pandemie nu duc automat la concluzia că el a contribuit la pandemie. Sigur, este o potenţială ipoteză; dar ipoteze potenţiale sunt multe. Ce contează cu adevărat este ce ipoteză este cea mai plauzibilă și probabilă atunci când luăm în considerare toate faptele relevante. Iar ipoteza conspiraţionistă ce-l implică pe Gates nu reușește în mod logic, dovedibil, să treacă pragul de pură speculaţie.

Mă mai întreb apoi retoric, apropo de conexiunile uneori bizare pe care le facem, de ce oare am concluziona că Bill Gates este implicat în pandemia curentă, când acţiunile sale menţionate mai sus, deși în aria subiectului pandemii și epidemii, sugerează că își dorește să putem lupta eficient cu acestea, nu să fim afectaţi negativ de ele. Iar dacă își dorește asta, este foarte probabil să își dorească și evitarea pandemiilor, nu apariţia și propagarea lor.

Aș putea să vorbesc despre multe teorii ale conspiraţiei care înfloresc în această perioadă, dar prefer să mă rezum la acest exemplu, zic eu relevant, pentru a ilustra ideile pe care le-am prezentat aici.

Mai departe, vreau să ridic o ultimă întrebare, la care voi oferi și un răspuns propriu: Ce putem face, ca cetăţeni responsabili și cu gândire critică, legat de aceste teorii conspiraţioniste?

Eu recomand 3 lucruri:

  1. Să conștientizăm că deși o teorie conspiraţionistă poate să sune intuitiv corect, asta este probabil datorită tendinţei noastre de a vedea patternuri precum și a altor inclinaţii psihologice problematice, nu datorită faptului că teoria are dovezi solide care să o susţină. Intuiţia nu este o cale magică spre adevăr. Ea duce deseori la concluzii eronate.
  2. Să nu distribuim către alţi oameni teoriile conspiraţioniste pe care le citim pe diverse bloguri, canale YouTube, pagini de Facebook ș.a.m.d., nici măcar pentru a face mișto de ele în cele mai multe situaţii. Nu se știe cine va citi o astfel de teorie și va ignora tonul ironic, gândind: „Dar de ce râde de ea? Chiar e o teorie bună!” Și așa, fără să vrei, ai contribuit la propagarea virusului conspiraţionist.
  3. Cel puţin uneori, să discutăm cu oamenii care propun și distribuie astfel de teorii online, să le punem întrebări, și să-i confruntăm (politicos) cu faptul că nu există suficiente dovezi solide pentru teoriile lor. Poate că ei nu îţi vor schimba părerea, însă e posibil ca unii dintre cei care citesc comentariile noastre să fie pozitiv influenţaţi de acestea.

Teoriile conspiraţioniste nu sunt doar bazaconii naive care fac oamenii să simtă că au mai mult control. Ele au deseori vizibile consecinţe negative. În acest caz, teoria despre Bill Gates de pildă o să atragă ură și posibile acţiuni negative faţă de un om care, zic eu, pare că vrea în mod autentic să facă lumea asta una ceva mai bună.

Într-un alt exemplu, teoria conspiraţionistă despre folosirea noilor tehnologii 5G pentru propagarea coronavirus a început să ducă, din frică, la acte de distrugere a stâlpilor de telecomunicaţii în diverse ţări precum Anglia. Mâine-poimâine vedem poate vom vedea și la noi oameni care pun toporul pe câţiva stâlpi din aceștia (deși eu sper să nu).

În orice perioadă, dar mai ales în perioadă de criză, este foarte important să gândim critic și să acţionăm responsabil. Nu lăsa nici coronavirus, nici teoriile conspiraţioniste să te infecteze! Nici  pe tine, nici pe prietenii, rudele și cunoscuţii tăi!

Articol scris de

Eduard Ezeanu

Communication Coach și membru ASUR


Jurnal Umanist

Comentarii