Conservarea unei specii de balene este posibilă, în ciuda schimbărilor climatice din regiunea arctică

În contextul situaţiei încălzirii globale, unul dintre cele mai importante succese înregistrate în lumea animală îl reprezintă conservarea unei specii din familia Balaenidae, anume balena boreală sau balena de Groenlanda care trăiește în apele arctice și subarctice. 

Acest mamifer acvatic și-a revenit din pragul dispariţiei, numărul de exemplare apropiindu-se de cel măsurat înaintea de vânarea balenelor de Groenlanda în scop comercial din apele Statelor Unite. Această informaţie se bazează pe un fapt neașteptat explicat recent de o agenţie știinţifică americană, „Administraţia Naţională Oceanică și Atmosferică”: creșterea temperaturilor în zona arctică a grăbit procesul de recuperare a acestei specii de balene.

Chiar dacă pentru biologi această concluzie este una surprinzătoare, există certitudinea că balenele boreale au un grad de rezistenţă crescut la condiţiile climatice schimbătoare (topirea gheţii ca urmare a fluctuaţiilor de temperatură). Aceste mamifere sunt chiar avantajate de situaţia încălzirii globale, extinzându-și specia, deși specialiștii au crezut iniţial că balenele de Groenlanda nu se vor putea adapta ușor unei vremi mult mai puţin reci. 

Se pare că regiunea arctică ce experimentează reale modificări este un spaţiu potrivit pentru aceste balene, iar motivul constă în accesul mai rapid și facil la hrană. Temperaturile cresc și lumina solară devine suficient de puternică pentru a subţia straturile de gheaţă de la suprafaţa apei sau pentru a le topi integral. Astfel, mai puţină gheaţă și mai mulţi nutrienţi circulând, prin intermediul apei, spre nord de la marea Bering au determinat o creștere a organismelor vii pe care le pot consuma balenele boreale (crustacee mici: krill și copepod) de la altitudini nordice. Aceste transformări ale zonei arctice își demonstrează utilitatea în cazul acestei specii care trăiește în jurul porţiunii Alaska, fiind atinse rezultate pozitive în sensul luării în greutate și înmulţirii mai accentuate. 

De asemenea, balenele de Groenlanda au reușit să își extindă teritoriul acvatic spre nord, spre ape unde gheaţa a fost cândva prea groasă pentru a putea fi spartă, chiar și de către această specie care are forţa necesară pătrunderii dincolo de un strat de gheaţă de jumătate de metru. În timp ce exemplarele de balenă boreală din vestul regiunii arctice au fost capturate până ce au rămas doar câteva mii la sfârșitul vânătorii în scop comercial, specia a putut să-și revină, să se înmulţească și să ajungă la numărul de zece mii de exemplare la începutul de secol 21, în prezent atingând un număr de aproximativ 16 800. 

În același timp este relevant de reţinut că viitorul balenelor de Groenlanda stă sub semnul întrebării, fiindcă schimbările climatice de la nivelul regiunii arctice sunt continue, având efecte multiple. Stratul de grăsime care oferă protecţie împotriva temperaturilor foarte joase specifice apelor reci ar putea deveni un impediment pentru aceste mamifere pe durata verilor mai calde. Altă problemă cu care este posibil să se confrunte e cauzată de echipamentul de pescuit (în care își pot bloca corpurile), totodată existând riscul competiţiei pentru hrană între aceste balene și alte specii de animale acvatice arctice. Pe măsură ce gheaţa se retrage, balenele de Groenlanda devin mai expuse pericolului reprezentat de singurul lor prădător natural, orca, aparţinând familiei delfinilor oceanici. 

surse info: theguardian.com și arctic.noaa.gov.

sursă foto.

Degradarea mediului înconjurător, unul dintre motivele în funcţie de care părinţii decid să aibă sau nu copii

Un articol realizat de Ioana Răducanu pentru Jurnalul Umanist.

Un sondaj organizat în Statele Unite ale Americii demonstrează un nivel foarte ridicat de îngrijorare privind condiţiile de trai la care vor fi supuse următoarele generaţii din cauza crizei climatice.

Sondajul a fost adresat unui număr de 600 de persoane anonime, cu vârste cuprinse între 27 și 45 de ani, aparţinând unei categorii informate despre problemele mediului înconjurător și care consideră deja factorul climatic un pericol, mai mare sau mai mic, pentru parcursul existenţial al nou-născuţilor. Rezultatele publicate în Climate Change Journal arată că:

  • 96% dintre persoanele chestionate sunt „foarte” și „extrem” de îngrijorate în legătură cu starea de bine/sănătate a eventualilor lor copii în contextul schimbărilor climatice;
  • 60% dintre participanţi exprimă îngrijorare în ceea ce privește contribuţia copiilor la creșterea nivelului de emisii de CO2 din atmosferă;
  • 6% dintre părinţii chestionaţi, în contextul situaţiei climatice actuale, regretă într-o anumită măsură că au copii.

Referitor la situaţia celor 96 de procente, cercetătorii indică faptul că părerea oamenilor despre felul în care încălzirea globală ne afectează și ne va afecta calitatea vieţii se îndreaptă într-o zonă puternic pesimistă. De exemplu, o persoană de gen feminin în vârstă de 27 de ani spune că: „Simt ca nu pot să aduc un copil pe lume fără să mă simt vinovată, forţându-l să încerce să supravieţuiască condiţiilor apocaliptice.”; iar un tată în vârstă de 42 de ani menţionează faptul că în 2050 lumea va fi „o casă a iadului” în care diverse probleme nu își vor mai găsi rezolvare: „Vor izbucni războaie pentru obţinerea resurselor deja limitate, civilizaţii se vor dărâma, agricultura se va prabuși, nivelul mărilor va crește, se vor topi gheţarii, se vor intensifica foametea, seceta, inundaţiile, alunecările de teren.” 

Analizând răspunsurile referitoare la impactul pe care oamenii implicaţi în sondaj consideră că generaţiile următoare îl vor avea asupra subiectului emisiilor de carbon, Matthew Schneider-Mayerson, profesor asistent la colegiul Yale-NUS și coordonator al acestui studiu crede că fricile celor chestionaţi „au tendinţa să fie abstracte și reţinute”, având în vedere totuși că un număr mai mare de copii per familie ridică nivelul emisiilor de CO2 (prin diferite activităţi: utilizarea autoturismului personal mai des, neputinţa de a recicla mereu corespunzător, înlocuirea mai frecventă a becurilor din locuinţă, folosirea mașinii de spălat mai des, etc.). O cercetare din 2017 publicată în Environmental Research Letters arată că un efect pozitiv asupra mediului înconjurător îl are faptul de a avea cu un copil mai puţin/familie („having one fewer child”), asta însemnând o reducere de 58 de tone de CO2 în fiecare an dintr-o viaţă de părinte. 

În ceea ce privește procentul de 6% menţionat anterior, deși înţelege situaţia, Matthew Schneider-Mayerson a rămas surprins observând că există părinţi care regretă că au copii pentru că îi supun pe aceștia tratamentelor negative ale instabilităţii și modificărilor climatice. O femeie de 40 de ani chiar declară că este „îngrozită” că are copii: „ei se vor confrunta cu sfârșitul lumii din cauza schimbărilor climatice”.

Cu toate că acest studiu nu este relevant pentru modul de gândire al oricărei persoane din oricare ţară a lumii, este un pas important în înţelegerea felului în care se raportează populaţia globului la criza climatică. Iar cetăţenii Statelor Unite nu sunt un caz izolat de subiecţi implicaţi într-o structură în care își pot spune opiniile privind acest subiect. În 2019, o mișcare a femeilor din Marea Britanie a decis non-procrearea drept răspuns la evenimentele climatice negative care pot determina colapsul civilizaţiei.

Astfel, cercetările menţionate anterior reprezintă doar un prim pas de analiză știinţifică asupra unui aspect până acum nebăgat în seamă, dar care influenţează fără îndoială comportamentul social al cetăţenilor. Este de așteptat așadar continuarea eforturilor depuse în acest domeniu, pentru ca rezultatele descoperite să ofere o bază de suport pentru implementarea unor soluţii la nivel social și pentru protejarea mediului înconjurător.

surse info: theguardian.com și springer.com.

sursă foto: huffingtonpost.ca, Skynesher via Getty Images.

Intensificarea cercetărilor privind metodele contraceptive, o necesitate

Un articol realizat de Ioana Răducanu pentru Jurnalul Umanist.

Având în vedere nivelul scăzut de cercetări și analize dedicate subiectului metodelor contraceptive din ultimele decenii, este nevoie de mai multe studii și de noi soluţii care să ajute femeile să ducă o viaţă confortabilă, mai sigură, cu mai puţine griji și riscuri implicate.

Ce rezultate indică studiile și sondajele de opinie?

Potrivit ONU (United Nations Population Division. Estimates and Projections of Family Planning Indicators 2020: Regions: UN, 2020), la nivel global, aproape jumătate dintre femei aparţinând grupelor de vârste în care reproducerea este posibilă folosesc metode contraceptive. Alte 171 de milioane de femei (aprox. 1/11 femei) cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani nu folosesc soluţiile contraceptive disponibile pe piaţă, însă își doresc să evite posibile sarcini. Fie ele metode hormonale sau non-hormonale, reticenţă în a utiliza opţiunile contraceptive este provocată de anumiţi factori, incluzând efectele secundare ale acestora (sângerări menstruale neregulate, dureri de cap, acnee, creșteri în greutate, depresie și alte schimbări de stare), precum și ineficienţa lor în unele cazuri (prezervativele masculine nu previn întotdeauna o sarcină: în primul an de folosire a prezervativului, aproximativ 13% dintre femei rămân însărcinate – Trussell, J., Aiken, A. R. A., Micks, E. & Guthrie, K. A. in Contraceptive Technology 21st edn, 2018), dar și gradul lor crescut de inaccesibilitate pentru unele persoane. 

Aplicaţia Clue și shapefuturect.org au organizat un sondaj în care un număr de 100 000 de femei din aproape 200 de ţări au răspuns la întrebări în prima lună de la lansarea acestuia în legătură cu metodele contraceptive preferate de acestea. Analiza preliminară sugerează că o serie de efecte secundare, în special modificări ale dispoziţiei, schimbări fizice precum acneea, creșteri în greutate de 2 – 4.5 kilograme, pierderea părului și scăderea dorinţei sexuale i-ar determina pe respondenţi să nu mai folosească vreo metodă. Rezultate similare a indicat și theldown.com. 

Neutilizarea, folosirea incorectă sau ineficienţa contracepţiei duce la apariţia unor consecinţe serioase: la nivel mondial, în jur de 40% dintre sarcini sunt neintenţionate și aproximativ jumătate dintre acestea se finalizează cu avort indus – Bearak, J., Popinchalk, A., Alkema, L. & Sedgh, G. Lancet Glob. Health 6, e380–e389 (2018). Sarcinile neintenţionate, avorturile și nașterile neplanificate au atât repercusiuni medicale – privind starea de sănătate a persoanelor implicate, cât și economice – din punct de vedere al cheltuielilor individuale și statale. 

Ce progrese s-au făcut privind anticoncepţionalele?

Nemulţumirea faţă de efectele opţiunilor contraceptive existente pe piaţă a determinat industria farmaceutică să creeze noi soluţii. În ultimii zece ani, au apărut produse considerate mai sigure și mai eficiente, companiile având încasări serioase de pe urma vânzării lor:

  • Mirena: dispozitive intrauterine cu eliberare de hormoni lansate de compania Bayer;
  • Lo Loestrin: contraceptive orale cu cea mai mică doză zilnică de estrogen disponibilă, această caracteristică ajutând la diminuarea efectelor secundare, comparativ cu alte produse de același tip;
  • Natural Cycles: aplicaţie aprobată ca modalitate contraceptivă, bazându-se pe temperatura corpului pentru a informa utilizatorii când sunt fertili;
  • Phexxi: un gel contraceptiv non-hormonal pe care femeile trebuie să îl folosească înaintea oricărui act sexual;

În orice caz, fiind modalităţi contraceptive noi, impactul lor va putea fi observat de abia în următorii ani. În plus, alte contraceptive considerate a fi foarte eficiente și inovatoare vor fi lansate curând, experţii (ClinicalTrials.gov, Eunice Kennedy Shriver National Institute of Child Health and Human Development in Rockville, Maryland, the Bill & Melinda Gates Foundation, US Agency for International Development, BioInnovation Institute in Copenhagen) lucrând la reexaminarea și îmbunătăţirea produselor hormonale existente.

Este neglijat domeniul contracepţiei?

Activităţile întreprinse de corporaţii și guverne privind subiectul contracepţiei sunt limitate în comparaţie cu cercetările făcute în alte domenii ale medicinei. Problemele de sănătate ale femeilor, precum și preferinţele acestora în legătură cu metodele contraceptive sunt de cele mai multe ori neglijate, neexistând suficiente studii și finanţări pentru îmbunătăţirea sau lansarea unor produse mai bune și mai sigure. 

Companiile farmaceutice cheltuiesc de obicei aprox. 20% din veniturile lor din vânzări pentru activităţi de cercetare și dezvoltare a produselor noi (EvaluatePharma Database, 2019). Pentru contracepţie, această cifră este de doar 2%. În ultimii 20 de ani, firmele biofarmaceutice au vândut, au redus sau au închis paliere care dezvoltau contraceptive non-hormonale și alte produse de sănătate feminină, cum ar fi cele adresate perioadei de menopauză. 

Deci, ce ar trebui făcut mai departe? O colaborare între sectorul public și cel privat este necesară pentru studierea, analizarea și apoi finanţarea celor mai eficiente și sigure metode anticoncepţionale. Oportunităţi pentru inovare există, așa că efectele pozitive ale progresului știinţific ar trebui să fie mai vizibile și în această zonă, întru soluţionarea acestor probleme cu care se confruntă femeile.

sursă info: nature.com.

sursă foto: aspivix.com.

Mașinile electrice Tesla Model X, vulnerabile în cazul unui potenţial atac al hackerilor

Un articol realizat de Ioana Răducanu pentru Jurnalul Umanist.

Mașina electrică Tesla Model X, unul dintre cele mai sigure autoturisme de tip SUV (sport utility vehicle) poate ajunge să fie controlată cu ușurinţă de hackeri, potrivit cercetătorilor belgieni, relatează Washington Post.

Deși vehiculele Tesla conectate la Internet pot fi îmbunătăţite pentru a facilita experienţa auto a șoferului și a celorlalţi pasageri, introducând diverse caracteristici și punând la dispoziţie actualizări privind siguranţa (over-the-air updates, adică livrare wireless a unui nou software, unul dintre aspectele centrale ale autoturismelor care funcţionează strict pe un motor electric), odată cu această conectare wireless apar riscuri de securitate.

COSIC (Computer Security and Industrial Cryptography, în traducere: Securitate computerizată și criptografie industrială), un grup de cercetători aparţinând Universităţii Leuven din Belgia și IMEC, o organizaţie internaţională de cercetare și dezvoltare axată pe domeniile tehnologiilor digitale și nanoelectronicii a descoperit faptul că, prin intermediul telecomenzii auto conectate prin Bluetooth, hackerii pot prelua controlul asupra sistemului funcţional al Tesla Model X SUV, obligând acest constructor de mașini electrice să aplice măsuri pentru îndreptarea situaţiei. Acest grup a mai găsit în trecut niște vulnerabilităţi similare în cazul sedanului de lux Tesla Model S, existând neregularităţi tot cu privire la dispozitivul electronic ce dirijează accesul la autoturism și la funcţiile sale. 

Prin experimentul acestor specialiști s-a realizat pătrunderea în sistemul SUV-ului în 90 de secunde, fiind utilizat un echipament tehnologic în valoare de câţiva dolari americani (un computer Raspberry PI de 35 de dolari, o telecomandă modificată și o unitate de control Tesla Model X cumpărată de pe eBay), în timp ce preţul unui astfel de autoturism depășește 80.000 de dolari. 

În luna august, cercetătorii au informat compania Tesla privind aceste riscuri, sugerând renunţarea în totalitate la livrarea fără fir a actualizărilor sistemului. 

Revista americană Wired a anunţat prima oară vulnerabilităţile actualizărilor prin Bluetooth ale Tesla, însă firma nu a răspuns în niciun fel articolului publicaţiei online. 

Lennert Wouters, student doctorand din cadrul COSIC a declarat că, deși sistemul e o invenţie Tesla, astfel de atacuri virtuale pot apărea în cazul oricărui program nesigur de comandă și control a unor aparate și dispozitive similare. Wouters a mai menţionat că una dintre problemele principale privind acest subiect este reprezentată de lipsa semnăturilor digitale când vine vorba despre procesul de  actualizare a sistemului Tesla. Pericolele sunt iminente în absenţa unui mod sigur de a atesta dacă o actualizare este legitimă sau nu. 

Astfel, este nevoie de un mecanism de actualizare securizat într-un mod corespunzător pentru a preveni posibilele atacuri ale hackerilor. 

sursă info: washingtonpost.com.

sursă foto: Getty Images, c: Christian Charisius.

Emiratele Arabe Unite – primul stat arab care trimite o misiune spaţială de cercetare a planetei Marte

Un articol realizat de Ioana Răducanu pentru Jurnalul Umanist.

Sonda robotică „Al-Amal” (în traducere: „Hope” sau „Speranţa”) a fost echipată cu anumite instrumente special create pentru studierea climei si vremii planetei Marte.

Această sondă spaţială e pe cale să ajungă în preajma planetei roșii pe data de 9 februarie 2021, dar nu va ateriza pe suprafaţa corpului ceresc. Scopul misiunii este de a examina dinamica atmosferică a planetei de-a lungul unui întreg an marţian (echivalent cu 687 de zile pe Pământ) și de a prelua informaţii referitoare la climatul marţian. 

Cea de-a treia și ultima manevră majoră de corectare a traiectoriei a fost aplicată pe 10 noiembrie, urmând ca realizarea în luna decembrie a unei manevre minore să determine inserţia sondei în structurile orbitale ale planetei Marte în anul 2021. Dacă totul decurge conform planului, echipa responsabilă pentru desfășurarea misiunii va putea să înceapă cercetarea spaţiului interplanetar și să facă observaţii privind condiţiile de pe Marte. 

Odată atinsă destinaţia, Emiratele Arabe Unite vor deveni cea de-a cincea regiune globală, după Statele Unite, Rusia, Europa și India, care va avea șansa de a studia îndeaproape modul de a exista și funcţiona specific planetei roșii. În afară de „Al-Amal”, alte două misiuni spaţiale spre Marte au fost lansate de către China (o rachetă spaţială construită special pentru a ateriza pe suprafaţa planetei) și SUA (o navă spaţială robotică de la NASA al cărei obiectiv este de a căuta semne de viaţă pe Marte) în aceeași perioadă. 

Vehiculul fără pilot lansat de Emiratele Arabe Unite a decolat spre Marte, luni 20 iulie 2020, de la baza spaţială Tanegashima, situată în sud-vestul Japoniei. Lansarea sa a putut fi urmărită online prin transmisie live. Misiunea emirateză, finanţată din fonduri guvernamentale prin intermediul Agenţiei Spaţiale Emirateze, reprezintă prima cercetare interplanetară realizată de o naţiune arabă, ideea fiind dezvoltată de o echipă coordonată de Centrul Spaţial Mohammed bin Rashid din Dubai. 

sursă info: theguardian.com.

sursă foto: reuters.com, credit Kyodo.