Degradarea mediului înconjurător, unul dintre motivele în funcţie de care părinţii decid să aibă sau nu copii

Un articol realizat de Ioana Răducanu pentru Jurnalul Umanist.

Un sondaj organizat în Statele Unite ale Americii demonstrează un nivel foarte ridicat de îngrijorare privind condiţiile de trai la care vor fi supuse următoarele generaţii din cauza crizei climatice.

Sondajul a fost adresat unui număr de 600 de persoane anonime, cu vârste cuprinse între 27 și 45 de ani, aparţinând unei categorii informate despre problemele mediului înconjurător și care consideră deja factorul climatic un pericol, mai mare sau mai mic, pentru parcursul existenţial al nou-născuţilor. Rezultatele publicate în Climate Change Journal arată că:

  • 96% dintre persoanele chestionate sunt „foarte” și „extrem” de îngrijorate în legătură cu starea de bine/sănătate a eventualilor lor copii în contextul schimbărilor climatice;
  • 60% dintre participanţi exprimă îngrijorare în ceea ce privește contribuţia copiilor la creșterea nivelului de emisii de CO2 din atmosferă;
  • 6% dintre părinţii chestionaţi, în contextul situaţiei climatice actuale, regretă într-o anumită măsură că au copii.

Referitor la situaţia celor 96 de procente, cercetătorii indică faptul că părerea oamenilor despre felul în care încălzirea globală ne afectează și ne va afecta calitatea vieţii se îndreaptă într-o zonă puternic pesimistă. De exemplu, o persoană de gen feminin în vârstă de 27 de ani spune că: „Simt ca nu pot să aduc un copil pe lume fără să mă simt vinovată, forţându-l să încerce să supravieţuiască condiţiilor apocaliptice.”; iar un tată în vârstă de 42 de ani menţionează faptul că în 2050 lumea va fi „o casă a iadului” în care diverse probleme nu își vor mai găsi rezolvare: „Vor izbucni războaie pentru obţinerea resurselor deja limitate, civilizaţii se vor dărâma, agricultura se va prabuși, nivelul mărilor va crește, se vor topi gheţarii, se vor intensifica foametea, seceta, inundaţiile, alunecările de teren.” 

Analizând răspunsurile referitoare la impactul pe care oamenii implicaţi în sondaj consideră că generaţiile următoare îl vor avea asupra subiectului emisiilor de carbon, Matthew Schneider-Mayerson, profesor asistent la colegiul Yale-NUS și coordonator al acestui studiu crede că fricile celor chestionaţi „au tendinţa să fie abstracte și reţinute”, având în vedere totuși că un număr mai mare de copii per familie ridică nivelul emisiilor de CO2 (prin diferite activităţi: utilizarea autoturismului personal mai des, neputinţa de a recicla mereu corespunzător, înlocuirea mai frecventă a becurilor din locuinţă, folosirea mașinii de spălat mai des, etc.). O cercetare din 2017 publicată în Environmental Research Letters arată că un efect pozitiv asupra mediului înconjurător îl are faptul de a avea cu un copil mai puţin/familie („having one fewer child”), asta însemnând o reducere de 58 de tone de CO2 în fiecare an dintr-o viaţă de părinte. 

În ceea ce privește procentul de 6% menţionat anterior, deși înţelege situaţia, Matthew Schneider-Mayerson a rămas surprins observând că există părinţi care regretă că au copii pentru că îi supun pe aceștia tratamentelor negative ale instabilităţii și modificărilor climatice. O femeie de 40 de ani chiar declară că este „îngrozită” că are copii: „ei se vor confrunta cu sfârșitul lumii din cauza schimbărilor climatice”.

Cu toate că acest studiu nu este relevant pentru modul de gândire al oricărei persoane din oricare ţară a lumii, este un pas important în înţelegerea felului în care se raportează populaţia globului la criza climatică. Iar cetăţenii Statelor Unite nu sunt un caz izolat de subiecţi implicaţi într-o structură în care își pot spune opiniile privind acest subiect. În 2019, o mișcare a femeilor din Marea Britanie a decis non-procrearea drept răspuns la evenimentele climatice negative care pot determina colapsul civilizaţiei.

Astfel, cercetările menţionate anterior reprezintă doar un prim pas de analiză știinţifică asupra unui aspect până acum nebăgat în seamă, dar care influenţează fără îndoială comportamentul social al cetăţenilor. Este de așteptat așadar continuarea eforturilor depuse în acest domeniu, pentru ca rezultatele descoperite să ofere o bază de suport pentru implementarea unor soluţii la nivel social și pentru protejarea mediului înconjurător.

surse info: theguardian.com și springer.com.

sursă foto: huffingtonpost.ca, Skynesher via Getty Images.

Jurnal Umanist

Comentarii