Evoluţia în Secolul 21

Articol de Rodica-Maria Ghiţă, premiul III în cadrul concursului ”Evoluţia în Secolul 21”

Cu toţii știm mai mult sau mai puţin despre teoria evoluţiei speciilor, care a fost propusă de către Charles Darwin în anul 1858, care afirmă faptul că viaţa de pe această planetă s-a dezvoltat și s-a schimbat pe parcursul a lungi perioade de timp și faptul că aceasta continuă să se schimbe prin procesul intitulat „selecţie naturală”.

Conform spuselor lui Adrian Nicolae în cartea sa „Revoluţia după Darwin” , „dacă un posibil călător de pe altă planetă ar fi vizitat Terra în urmă cu 150.000 ani, șansele ca el să îl ia în considerare pe Homo sapiens ca specie ce avea să domine cândva Pământul ar fi fost aproape nule„. „Suntem îndreptăţiţi să ne mândrim cu creierele noastre mari și cu invenţiile noaste, însă nu trebuie să uităm că lucrurile nu au stat îndodeauna la fel. (..) Focul nu noi l-am stăpânit primii, ci Homo erectus. Suliţele, topoarele, podoabele, arta, poate chiar și ambarcaţiunile nu sunt invenţii ale lui Homo sapiens ci moșteniri lăsate de alte specii umane.

Dacă am pune pe o foaie ce ne definește ca și specie umană și ce ne diferenţiază de alte vieţuitoare de pe Terra, răspunsul ar fi unul simplu: capacitatea de a comunica, mersul biped, inteligenţa, sentimentele și un creier dezvoltat. De aceea, în secolul XXI, omul a ajuns să evolueze și să muleze după bunul plac.

Descoperirea care a pus bazele a multor teorii știintifice de-a lungul timpului a fost atomul. Pâna în prezent s-au strâns o mulţime de informaţii despre atom, însă, conform grecilor antici, atomul este cea mai mică particulă care compune materia. Democrit, filosoful grec din secolul al V-lea î.e.n, a exemplificat atomul cu ajutorul unei pietre ca fiind acea parte care nu se mai poate diviza. În anul 1911, savantul Ernest Rutherford a publicat versiunea atomului ca fiind un nucleu cu sarcină pozitivă înconjurat de electroni, model după care ne bazăm și astăzi. Această descoperire este în ziua de astăzi o parte esenţială în demersurile știinţifice și în inovaţiile tehnologice. Fără descoperirea atomului, nu ne-am fi putut bucura de prea utilizatele telefoane mobile cât nici de alte invenţii știinţifice și tehnologice.

Piatra de temelie a vieţii pe această planetă o reprezintă ADN-ul. Acesta a fost observat în anul 1869 de către Frederichh Miescher. Cu ajutorul lui putem afla riscurile oamenilor de a dezvolta o anumită boală  sau pentru a diagnostica bolile cu caracter ereditar dinainte de naștere. Astfel, genetica este esenţială în domeniile medicale cât și în alte domenii precum arheologia.

Medicina a fost revoluţionată de descoperirea grupelor sanguine în anul 1901 de către medicul austriac Karl Landsteiner. Aceastea au permis dezvoltarea a multor practici medicale precum transfuziile care au devenit cele mai des practicate metode medicale salvatoare de vieţi.

Un exemplu remarcabil al evolutiei umane și a știinţei deopotrivă, îl reprezintă savanta poloneză Marie Curie. Cercetările, munca și descoperirile acesteia au contribuit la dezvoltarea medicinei și știinţei din prezent. Aceasta a descoperit radiumul și poloniumul, radiul fiind folosit în medicină împotriva rău famatului cancer.

În anul 1905, Albert Einstein marchează o adevarată revoluţie în domeniul știinţei prin lansarea mai multor lucrări cu privire la aspecte diverse legate de timp și spaţiu, materie și lumină. De aici a aparut bine cunoscuta ecuaţie din teoria relativităţii, E = mc². În 1916, Einstein publică “Teoria relativităţii generale” care diferă semnificativ de fizica clasică în ceea ce priveste geometria spaţiului, mișcarea corpurilor, propagarea luminii și trecerea timpului. 

Pune mâna pe o sobă fierbinte un minut și ţi se va părea o oră. Stai cu o fată frumoasă o oră și ţi se va părea un minut. Aceasta e relativitatea.” – Albert Einstein

În 1917, Einstein publică lucrarea „Consideraţii cosmologice ale teoriei generale ale relativităţii” care a schimbat permanent percepţia asupra cosmoului. 

O descoperire facută „din greșeală” a fost aceea a penicilinei. Doctorul Alexander Flemming a descoperit la începutul secolului XX penicilina, însă a fost folosită pe scară largă de abia în anii 40. Aceasta a tratat numeroase boli grave precum infecţiile cu bacteria staphylococcus cât și sifilisul.

O sumedenie de descoperiri și de invenţii au fost până în prezent dezvăluite oamenilor și folosite în scopul evoluţiei și traiului. Cu siguranţă fără multe dintre acestea vieţuirea pe Terra ar fi fost cu mult îngreunată. Fără descoperirile și sacrificiile făcute de predecesorii noștrii, viaţa ar fi fost cu mult diferită. Un exemplu ar fi chiar pandemia din anul 2020, care a făcut probleme pe întreg globul. Fără ajutorul capacităţii noastre de a ne dezvolta și de a ne folosi inteligenţa, nu am fi fost capabili să căutăm și să găsim în final o scăpare din aceastăă conjunctură neplacută. 

Precum totul evoluează în jurul nostru, la fel evoluează omul, știinţa, tehnica și toate celelate ramuri de care nu ne-am putea lipsi în prezent, în secolul XXI.

Jurnal Umanist

Comentarii