Zece contribuţii știinţifice din timpul pandemiei

Viaţa în timpul unei pandemii globale are o calitate suprarealistă, iar prezenţa reţelelor de socializare și aportul constant de știri pot face acest lucru deosebit de greu, mai ales dacă vă simţiţi deja anxioși. Așadar, am reunit o mică serie de știri știinţifice recente pe care le considerăm inspirate, încurajatoare și demne de remarcat.

1. Tehnica CRISPR a folosită pentru prima dară pentru a trata o formă genetică de orbire

Pentru prima dată, chirurgii de la Instututul de Sănătate și Știinţă din Oregon (Oregon Health&Science Institute) au folosit tehnica CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats) de editare a genelor pentru a încerca să vindece amauroza congenitală Leber, o afecţiune genetică rară care provoacă orbire în copilăria timpurie.

În timp ce așteptăm rezultate cu privire la modul în care s-a rezolvat acest experiment, această realizare se alătură unei liste de alte utilizări medicale ale tehnicii, inclusiv căutarea unei vindecări a bolii Huntington, herpes, HIV și imunoterapie pentru unele tipuri de cancer. Trăind într-o perioadă în care cercetătorii medicali au la dispoziţie acest instrument puternic este cu siguranţă o veste bună.

2. Stocul din depozitul arctic de seminţe de la Svalbard a fost îmbogăţit

Au fost adăugate încă 60.000 de probe de seminţe la Svalbard Global Seed Vault, depozitul de seminţe care se află în arhipelagul Svalbard din Norvegia. A fost adăugat inclusiv primul set de seminţe moștenite de către un trib indigen din SUA.

Creșterea depunerilor de probe în acest depozit de seminţe reflectă îngrijorarea din ce în ce mai mare la nivel mondial în ceea ce privește pierderea potenţială a biodiversităţii și securităţii alimentare, însă aceste acţiuni demonstrează și un angajament faţă de generaţiile noastre viitoare.

3. Un potenţial vaccin antigripal universal a trecut un set important de studii clinice

Tulpinile de virus care provoacă gripa își modifică foarte rapid structura, astfel că acestea depășesc în mod constant capacitatea noastră de a ne imuniza împotriva lor. Prin urmare, avem nevoie de vaccinuri gripale anuale pentru a rămâne în faţa bolii. Un vaccin antigripal „universal” ne-ar oferi un avantaj uriaș în această cursă și acum există un candidat cu adevărat promiţător.

Vaccinul, numit FLU-v, a trecut cu succes studiile clinice din faza I și faza II, demonstrându-și siguranţa la subiecţii umani. Stdiul a fost publicat în revitsta Annals of internal Medicine. Așteptăm însă să vedem rezultatele următoarei faze de încercări.

4. Au fost inventate lentile de contact care corectează daltonismul

Un nou tip de lentilă de contact ar putea restabili limitele spectrului de culori la persoanele ai căror ochi se străduiesc să distingă nuanţele de verde și roșu, afecţiune cunoscută sub numele de daltonism.

Această tehnologie nemaipomenită există deja în anumiţi ochelari de soare inteligent concepuţi. În curând, oamenii ar putea avea acces la aceasta, într-o formă extrem de convenabilă, datorită unei echipe de ingineri de la Universitatea Tel Aviv.

5. Un nou pacient a fost declarat vindecat de HIV

Cercetătorii au anunţat că pentru a doua oară, un pacient care transportă virusul HIV a fost declarat vindecat, fără urme de infecţie în sângele său, la 30 de luni după ce a oprit tratamentul tradiţional, urmând un tip specializat de terapie cu celule stem.

Realizarea nu constituie un remediu generalizat, deoarece pacientul a avut și un tip de limfom care i-a permis să primească acest tratament experimental. Acest succes demonstrează o adevărată descoperire în știinţa medicală, arătând că oamenii de știinţă sunt capabili să împingă graniţele ca niciodată.

6. Niue a fost numită prima ţară din lume fără poluare articifială de lumină

Micuţa naţiune din Pacificul de Sud, Niue, a primit recent o onoare unică devenind prima ţară care a fost acreditată oficial de către International Dark-Sky Association (IDA). Aceasta este o organizaţie non-profit pentru conservarea mediului nocturn întunecat în mod natural, apărând-o de tulburările intruzive ale poluării artificiale de lumină.

Nu există niciun rezutate al cercetării știinţifice care să evidenţieze efectele negative ale poluării luminoase, fie asupra animalelor, plantelor sau asupra sănătăţii umane. Această onoare subliniază importanţa căutării unui cer nocturn cu adevărat întunecat.

7. O nouă metodă pentru producerea combustibililor cu hidrogen

O echipă de cercetători fin Tokyo a fostă găsită o metodă curată pentru producerea de combustibil cu hidrogen, de 25 de ori mai eficientă. În prezent, combustibilul cu hidrogen pare una dintre opţiunile cele mai promiţătoare, însă numai dacă am putea să-l producem ieftin și fără a avea nevoie de cantităţi imense.

Cercetătorii din Tokyo au reușit să facă acest lucru, rafinând o metodă care produce combustibil cu hidrogen folosind doar câteva ingrediente de bază, inclusiv lumina și un anumit tip de rugină. Un nou studiu arată că această metodă produce de 25 de ori mai mult hidrogen decât metodele existente.

8. Tehnologia nouă pentru folosirea surselor regenerabile de energie

Vorbind despre sustenabilitate, una dintre cele mai mari provocări pentru adoptarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie, rămâne problema depozitării acesteia la scară largă. Cu toate acestea, a fost găsită o soluţie excelentă la această problemă – pompe pentru stocarea energiei termice. Această abordare stochează electricitatea transformând-o în căldură, transformând-o apoi în electricitate atunci când este nevoie, folosind un motor.

Acest tip de depozitare poate fi construit în multe locuri și folosește principii termodinamice pentru stocarea energiei electrice sub formă de căldură. Și partea cea mai bună este că acesta metodă este deja în stadiul de testare.

9. A fost retrasă o lucrare știinţifică care învinuiește Soarele pentru schimbările climatice

În iunie 2019, o lucrare ciudată a făcut valuri după ce a fost publicată în Scientific Reports. Comunitatea știinţifică și-a exprimat rapid preocupările în legătură cu acest studiu defectuos, care susţinea că mișcările soarelui au fost adevărata cauză a încălzirii globale antropice.

Acum, redactorii cunoscutului jurnal au corectat lucrarea știinţifică, emitând o notificare de retragere care explică erorile, arătând că, chiar dacă o informaţie incorectă scapă la evluarea iniţială, procesul știinţific este încă suficient de riguros pentru a remedia greșeala.

10. Există 76 de soluţii disponibile în acest moment care pot încetini schimbările climatice

Un nou raport al organizaţiei non-profit Project Drawdown a subliniat 76 de soluţii extraordinare pe care le are deja lumea la îndemână, dacă dorim să încetinim schimbările climatice. Aceste strategii – de la schimbarea mijloacelor noastre de producţie de energie, la reducerea risipei alimentare și abilitarea femeilor – se întind pe toate sectoarele, și mai mult decât atât, aceste soluţii sunt de fapt mai ieftine decât menţinerea unui status quo (cunoscut și sub numele de „a nu face nimic”).

Vulcanii de pe Venus ar putea fi încă activi

Studiile astronomice sugerează că Venus, geamănul toxic al Terrei, ar putea avea o activitate vulcanică continuă. Deși compoziţia chimică, dimensiunea și densitatea sa sunt similare cu cele ale planetei noastre, temperaturile sale infernale pot topi plumb, iar atmosfera sa este bogată cu acid sulfuric.

Oamenii de știinţă au dezbătut multă vreme ipoteza activităţii vulcanice de pe Venus. La începutul anilor 1990, radarul de pe pe orbitarul Magellan a dezvăluit o suprafaţă împânzită de munţi asemănători vulcanilor, însă nimeni nu știa dacă aceste caracteristici au rămas active. În 2010, datele de la nava spaţială Venus Express au scos la iveală mai multe puncte fierbinţi care sugerează că au existat curgeri de lavă acum aprox. 250.000 de ani. Apoi, în 2012 în atmosfera venusiană s-a înregistrat prezenţa dioxidului de sulf, gaz care este produs în mod obișnuit pe Pământ, de către vulcanii activi.

Datele disponibile până în prezent despre activitatea vulcanică a palnetei Venus nu sunt suficiente pentru a trage concluzii. Justin Filiberto, cercetător la Institutul Lunar și Planetar din Houston, a condus un experiment care a avut la bază studiul cristalelor de olivină, un mineral verde, silicat de Mg și Fe, întâlnit frecvent în rocile magmatice. Mai exact, s-a vrut să se vadă cum se poate schimba mineralul odată ce acesta a erupt în atmosfera fierbinte venusiană. Pentru a afla, cercetătorii au încălzit olivina până la aproximativ 1.600 de grade Fahrenheit și au expus-o la oxigen, care poate fi găsit și pe Venus. În asemenea condiţii extreme, granulele de olivină s-au transformat foarte rapid în oxid de fier. Deoarece olivina se transformă atât de rapid, descoperirea unor dovezi ale prezenţei acesteia pe suprafaţa lui Venus, ar însemna existenţa unor curgeri recente de lavă. Dr. Filiberto și colegii săi au analizat și datele arhivate de la orbitorul Venus Express. Aceștia au descoperit că acele curgeri de lavă datate anterior la 250.000 de ani conţineau de fapt olivină, dovada că vârsta lor este de doar câţiva ani.

Pentru a confirma constatările, oamenii de știinţă vor trebui să trimită o sondă către Venus. Ultima navă spaţială cu misiunea principală de cartografiere a topografiei planetei Venus a fost orbitorul Magellan lansat de către NASA, în urmă cu mai bine de 30 de ani. De atunci, două misiuni au fost trimise să studieze Venus, cu scopul principal însă de a analiza atmosfera acesteia.

Dacă oamenii de știinţă ar putea studia îndeaproape geamănul nostru toxic și demonstra prezenţa activitatăţii vulcanice, ar putea ajuta la testarea ipotezei conform căreia Venus este în viaţă astăzi, din punct de vedere biologic. În 2018, câţiva cercetători au creat niște modelele de evoluţie din atmosfera planetei, care au la bază activitatea microbiană. În comparaţie cu temperaturile extrem de ridicate de la sol, partea superioară a atmosferei de pe Venus este caracterizată de temperaturi mai mici și presiuni scăzute. Dar cum sunt furnizaţi nutrienţii în atmosfera venusiană pentru a ajuta la supravieţuirea microorganismelor? Cu ajutorul vulcanilor, desigur. Căldura reprezintă energie, iar substanţele chimice reprezintă mâncare. Așadar vulcanii reprezintă, în principal, mijlocul de transport al nutrienţilor și sursa de energie pentru crearea și susţinearea unui mediu de viaţă prielnic.

Fosilele dezvăluie cel mai vechi animal cu intestine de pe Pământ

Cercetările paleontologice dintr-un deșert din Nevada au dezvăluit primul animal cu intestine, un fel de vierme cu o formă asemănătoare unei stive de conuri de îngheţată, strămoșul nostru comun cu tract digestiv.

Într-o campanie de cercetări paleontologice din 2016, geologul Dr. Emmy Smith, a colectat fosile dintr-un sit din nordul orașului Pahrump, Nevada. Una dintre fosilele colectate în acea campanie s-a dovedit a conţine cele mai vechi intestine cunoscute până acum. Intestinele aparţin unui animal extinct numit Cloudina, care arăta ca un vierme format dintr-o grămadă de conuri de îngheţată și care a trăit în urmă cu aproximativ 550 de milioane de ani, chiar după o perioadă din istoria Pământului când întreaga planetă a fost acoperită de gheaţă, în intervalul de timp numit Ediacaran.

Pentru confirmarea celor găsite și pentru mai multe studii amănunţite, Dr. Smith a trimis specimenele fosile paleontologilor Tara Selly și James Schiffbauer de la Universitatea din Missouri. Dr. Schiffbauer și Dr. Selly sunt specialiști în fauna de Ediacara, grupul de fosile din care și Cloudina face parte. Acest grup include cele mai vechi animale cunoscute până acum în stare fosilă. Resturile fosile de Cloudina au fost studiate în laborator unde a fost reușită reconstituirea 3D a individului. Studiile au relevat o structură tubulară asemănătoare unui pai de cocktail, care parcurge individul de la un capăt la celălalt. Existenţa acestei structuri în interiorul animalului ne arată că fosila avea atât orificiu bucal, cât și orificiu anal. Această configuratie este una obișnuită, de la oameni la insecte și până la dinozauri, însă nu orice animal are un sistem digestiv care se termină într-un loc diferit de locul în care începe.

Cloudina este deci primul exemplu cunoscut cu tract digestiv cu două orificii din istoria vieţii animalelor. La alte animale, cum ar fi coralii, intestinul este ca un sac simplu, cu un singur orificiu, care servește atât ca orificiu bucal cât și anal. Dar odată cu evoluţia unui intestin care parcurge întreg corpul, animalele pot continua să mănânce, fără să mai fie nevoie să aștepte ca alimentele lor să se digere, înainte de a regurgita resturile. Acest lucru a făcut ca alimentaţia să fie mult mai eficientă și a deschis ușa pentru ca alte tipuri de animale cu un nou sistem digestiv să evolueze mai târziu.

Dr. Smith lucrează la Johns Hopkins University din Baltimore și face parte din echipa care a publicat descoperirea în jurnalul Nature Communications.

Secretul penajului luminos al păsărilor colibri a fost descoperit de oamenii de știinţă

Secretul penajului viu colorat al colibrilor a fost descifrat de oamenii de știinţă, într-un studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista Evolution.

Deși există multe specii de păsări cu penaj strălucitor, niciuna nu este la fel de iridescentă și strălucitoare precum colibri iar până de curând cercetătorii nu au avut o explicaţie. Un nou studiu însă, arată că deși penele lor au același pigment de bază ca toate celelalte păsări colorate, structura specială a penelor lor care conţin pigmenţii, le permite să reflecte acel curcubeu de lumină.

Întrebarile care au stat la baza acestui studiu realizat de dr. Chad Eliason, de la Muzeul Field din Chicago, au fost: de ce anumite grupuri de păsări sunt mai colorate decât altele? De ce colibri sunt atât de coloraţi și ce factor înfluenţează coloritul? Este mediul înconjurător, este selecţia sexuală? Sau este ceva legat de mecanismele interne, fizica și modul în care sunt produse culorile?

Toate penele păsărilor sunt făcute din cheratină, același material din care sunt făcute părul și unghiile, și conţin melanozomi care produc structuri de pigmenţi. Echipa de la Muzeul Field din Chicago a examinat penele a 35 de specii de colibri cu microscoape electronice și le-a comparat cu penele altor păsări viu colorate, precum raţele cu cap negru.

Cercetătorii au descoperit că raţele au melanozomi în formă de trunchi de copac simple, însă melanozomii colibrilor sunt plani și rotunjiţi, cu o mulţime de bule mici de aer care reflectă lumina. Forma aplatizată și bulele de aer creează un ansamblu mai complex de suprafeţe, astfel încât atunci când o rază de lumină atinge acea suprafţă, este reflectată și produce iridescenţă.

Cum a ajuns un adolescent de 17 ani să descopere o planetă în doar 3 zile?

Știrea despre cum un intern de 17 ani al NASA a descoperit o nouă planetă în doar ce-a de-a treia sa zi de practică a ţinut prima pagină a multor publicaţii, fie ele știinţifice sau de știri de pe mapamond. Recent, BBC a realizat un material cu adolescentul care a devenit o vedetă internaţională peste noapte, cel puţin în lumea știinţei.

Wolf Cukier este numele tânărului care, vara trecută a început un internship la NASA, iar după doar trei zile a ajuns să descopere o nouă planetă, și nu una oarecare, ci care orbitează în jurul a două stele. Cukier, care acum s-a reîntors la liceul unde învaţă în Scarsdale, New York, a povestit pentru Radio 1 Newsbeat, citat de BBC, cum a ajuns să facă o astfel de descoperire într-un timp atât de scurt.

Mai întâi, acesta a primit sarcina de a examina datele transmise de Satelitul pentru Supravegherea Tranzitului Exoplanetelor (TESS), un telescop care analizează planetele aflate în afara sistemului nostru solar. ”Căutam o planetă care orbitează în jurul a două stele”, a afirmat Cukier.

Acesta a analizat schimbările survenite în stralucirea oricărei stele, fapt care ar fi putut sugera în acest fel că umbra unei planete trece prin faţa sa. După doar trei zile, în timp ce tânărul Wolf observa un sistem solar aflat la circa 1300 de ani lumină de Pământ, a sesizat ceva ce bloca lumina a două stele. ”Am mers la mentorul meu, ne-am uitat peste datele care priveau cele două stele și am observat două diminuări ale intensităţii luminii, astfel că am început să analizăm pentru a determina dacă este vorba despre o planetă”, a adăugat acesta.

Descoperirea iniţială a lui Wolf a atras implicarea și altor astronomi. Cercetările ulterioare au relevat că obiectul care producea diminuarea intensităţii lumii celor două stele este o planetă de 6,9 ori mai mare ca diametru decât Terra. Aceasta a primit numele ”TOI 1338 b”, deci fratele lui Wolf i-a sugerat acestuia să propună botezarea planetei drept ”Wolftopia”. Însă tânărului Wolf nu i-a fost cerut sfatul în acest sens, ”cred că TOI 1338 b este suficient”, a adăugat acesta.

Planeta nou-descoperită nu este una oarecare, ci una care orbitează în jurul a două stele, fapt care a alimentat entuziasmul fanilor Star Wars, aceștia asemănând planeta nou-descoperită cu Tatooine, locul de origine al lui Luke Skywalker. Însă spre deosebire de Tatooine, TOI 1338 b nu este o planetă primitoare, cel mai probabil temperatura acesteia fiind extrem de fierbinte, fără a avea totodată o suprafaţă solidă.

Ce planuri de viitor are Wolf Cukier pentru viitor? Deocamdată, își dorește să termine liceul, apoi să continuie la o facultate unde să studieze fizica și astrofizica. ”De acolo mai departe, o carieră în cercetare sună bine”, afirmă acesta, care nu ar spune ”nu” unei oferte de angajare din partea NASA.

Temperatura medie a corpului uman a scăzut în ultimii 150 de ani

Temperatura medie a corpului uman a scăzut pe durata ultimilor 150 de ani, potrivit unor măsurători efectuate în cadrul mai multor baze de date, din perioade diferite, se arată într-un studiu publicat pe platforma eLife, citat de New York Times .

Astfel, din 1851, atunci când standardul pentru temperatura medie a corpului uman a fost fixat la 37 de grade Celsius, sau 98,6 grade Farenheit, acesta a scăzut la circa 36,3 grade Celsius, sau 97,5 grade Farenheit, se arată în studiul citat.

Consecinţele scăderii temperaturii medii a corpului nu au fost încă analizate, însă potrivit Dr. Julie Parsonnet, conducătorul știinţific al studiului, profesor de medicină la Stanford, aceasta poate reprezenta un indiciu al evoluţiei fizologice a omenirii. ”Ce înseamnă asta cu adevărat? Nu pot să afirm. Nu ne-am dat seama încă cum să privim acest aspect”, a afirmat dr. Parsonnet.

Studiul a fost efectuat pe analizarea a 3 baze de date: prima, conţinând 23.710 înregistrări efectuate în perioada 1862-1930 pe veterani ai războiului civil din Statele Unite ale Americii, o a doua cu 15.301 înregistrări efectuate cu ocazia unei monitorizări naţionale pe sănătate, între 1971 și 1975, respectiv o a treia cu 150.280 de înregistrări realizată de Universitatea Stanford, între 2007 și 2017.

Motivele pentru care au fost constatate aceste modificări nu sunt clare, însă cercetătorii sugerează că o parte dintre cauze sunt reprezentate de îmbunătăţirea standardelor sanitare, a sănătăţii dentare și a stărilor medicale în general, care au redus inflamaţiile cronice, precum și temperaturile constante cu care corpul uman a ajuns să fie obișnuit prin folosirea aparatelor de aer condiţionat sau de încălzire centrală.

Legătura între schimbările climatice și consumul de carne

Deși la prima vedere par naturale, incendiile din Amazon nu sunt accidentale. Majoritatea incendiilor au fost declanșate de fermieri pentru a obţine mai mult teren pentru vite. An de an fermierii așteaptă până la sezonul uscat pentru a începe arderile și curăţarea zonelor, însă distrugerea din acest an a fost considerată una fără precedent. Din păcate, această practică este ia tot mai multă amploare și, mai mult decât atât, este încurajată de Jair Bolsonaro, președintele Braziliei. În timp ce acest lucru reprezintă o afacere pentru fermierii din Brazilia, restul lumii îl consideră o criză internaţională.

Institutul Naţional de Cercetare Spaţială (INPE) a declarat că numărul de incendii de anul acesta din Brazilia este cu 80% mai mare decât anul trecut, iar mai mult de jumătate sunt în pădurea amazoniană. Efectul acestora nu reprezintă un dezastru doar pentru mediul și ecologia locală, ci o problemă la nivel global. În prezent, este dificil de precizat dacă există soluţii pentru a remedia problemele cauzate de incendii, având în vedere că cea mai mare parte a pădurii se află pe teritoriul Braziliei, iar preșendintele Jair Bolsonaro nu intenţionează să ia măsuri de protecţie a mediului.

Așadar, pentru cei care se întreabă cum ar putea ajuta la salvarea pădurii tropicale, răspunsul este simplu: reducerea consumului de carne. Brazilia este cel mai mare exportator mondial de carne de vită, furnizând aproape 20% din totalul exporturilor globale, potrivit Departamentului de Agricultură al Statelor Unite (USDA), cifră care ar putea crește în următorii ani, o dată cu creșterea consumului.

Și dacă salvarea pădurii tropicale nu este suficientă pentru stimularea reducerii consumului de carne, ar trebui să fie luate în considerare și emisiile de gaze cu efect de seră pe care fermele de vite le produc. Producţia de carne de vită este responsabilă pentru 41% din emisiile de gaze cu efect de seră, și reprezintă 14,5% din totalul emisiilor globale.

Un raport alarmant publicat anul trecut de Grupul interguvernamental de experti în evoluţia climei (IPCC), a concluzionat că schimbarea dietei oamenilor ar putea contribui cu 20% la efortul necesar pentru a împiedica temperaturile globale să crească cu 2°C peste nivelurile preindustriale. Pe scurt, mai puţină carne consumată înseamnă mai puţine emisii de gaze cu efect de seră și, implicit, un impact mai redus asupra creșterii temperaturii globale.

*Godfray, H. Charles J., Aveyard, Paul, Garnett, Tara, Hall, Jim W., Key, Timothy J., Lorimer, Jamie, Pierrehumbert, Ray T., Scarborough, Peter, Springmann, Marco and Jebb, Susan A., 2018. Meat consumption, health, and the environment,Science, 361. ()

Creiere similare la femei si barbati

Similarităţile neurale la fete și băieţi, dovedite la testele de matematică

Mitul potrivit căruia băieţii sunt mai buni la matematică decât fetele a fost demontat. Cercetătorii au obţinut imagini cerebrale care dovedesc că, indiferent de gen, copiii mici folosesc aceleași mecanisme și reţele din creier pentru a rezolva probleme de matematică. Studiul a fost publicat în revista Science of Learning.

În cadrul studiului a fost analizat comportamentul fetelor și al băieţilor la testele de matematică și s-a observat că performanţa lor era echivalentă statistic și nu puteau fi deosebite unele de celelalte. Jessica Cantlon, profesor de neuroștiinţă la Carnegie Mellon University și unul dintre autorii studiului, declară că atât fetele cât și băieţii au dezvoltat aceleași abilităţi, la aceleași rate de creștere, în copilăria timpurie. Întrebarea este însă, dacă mecanismul neuronal care le permite să îndeplinească acest comportament, este același.

Studiul realizat de Cantlon și echipa sa a fost relizat pe un eșantion de 104 copii, cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani. Copiii au avut de efectuat teste cognitive și au urmărit videoclipuri cu lecţii de matematică antrenante, în timp ce se aflau într-un scaner RMN. Este primul studiu care utilizează neuroimagistică pentru a evalua diferenţele biologice dintre genuri, evaluând aptitudinea la matematică a copiilor mici.

Autor: Roxana Pirnea

Call for Papers – Conferinţa Raţionalilor

 

Doriţi să susţineţi o prezentare în cadrul unei conferinţe importante? Acum aveţi ocazia! Dacă aţi cercetat un subiect interesant, care se încadrează în tema conferinţei, și dacă puteţi susţine o prezentare de jumătate de oră, vă așteptăm să vă înscrieţi la competiţia noastră de proiecte!

Plecând de la tema conferinţei, ”Scepticismul și gândirea critică în epoca fake news”, vă invităm să scrieţi un discurs de maxim 3 pagini (TNR 12, la un rând) și să faceţi o prezentare PPT a discursului, pe care să ni le trimiteţi pe email la adresa office@asur.ro până pe 5 aprilie 2018.

Cele mai interesante subiecte vor fi selectate, iar autorii lor vor avea ocazia să le susţină în faţa participanţilor la Conferinţa Raţionalilor. De asemenea, câștigătorii vor participa gratuit la cele două  zile ale conferinţei și vor beneficia de decontarea transportului între localitatea de reședinţă și Constanţa.

Exemple de subiecte care pot fi abordate:  

  • Mișcările artistice și conexiunile lor cu lumea știinţei
  • Umor și scepticism / gândirea critică și stand-up-ul
  • Între glumă și jignire – unde tragem linie?
  • Societatea post-adevăr:  online vs. offline – comportamente în epoca fake news
  • Segregaţia și educaţia romilor
  • Rolul părinţilor în prevenirea radicalizării tinerilor
  • Școala românească, între gândire critică și critica gândirii
  • Alte subiecte care să abordeze tema conferinţei

Vă rugăm să trimiteţi propunerile pe email la adresa office@asur.ro până pe 5 aprilie 2018.

Prezentările trebuie să se încadreze în următorii parametri:

  • Să fie în concordanţă cu tema conferinţei
  • Să menţioneze sursele informaţiilor
  • Să aibă maxim maxim 3 pagini (discursul) și maxim 15 slideuri (prezentarea adiacentă)
  • Să fie în limba română

Fiecare aplicant poate înscrie o singură propunere. Pentru întrebări vă rugăm să ne contactaţi la office@asur.ro .
Câștigătorii vor fi anunţaţi pe 16 aprilie 2018.

Teoria revizuită a modernizării sau teoria evoluţionistă a modernizării

Partea a III-a

Sumarizând ceea ce am spus în partea I și partea a II-a, putem concluziona:

  • una dintre cele mai importante diferenţe culturale la nivel mondial sunt valorile de auto-exprimare/emancipare (vs. supravieţuire/patriarhale), denumite alternative individualism (vs. colectivism) sau autonomie (vs. integrare);
  • aceste valori se referă la emanciparea individului de colectiv, afirmându-se ca o persoană autonomă (individualism/autonomie ≠ egoism);
  • implică exprimarea individualităţii, libertatea de alegere, egalitatea în drepturi, cosmopolitism, toleranţa faţă de grupurile anterior marginalizate (de pildă, minorităţile sexuale) și distribuirea (vs. concentrarea) puterii;
  • valorile și atitudinile depind parţial de condiţiile climatice, resursele disponibile (de exemplu, hrană) și factorii economici;
  • valorile de auto-exprimare sunt nutrite de un nivel ridicat de trai („siguranţă existenţială”), facilitate de temperaturi optime, risc scăzut de îmbolnăvire, dezvoltare economică și progres tehnologic;
  • valorile de auto-exprimare, departe de a fi egoiste, reprezintă „o variantă civică a individualismului modern” [14], deoarece corelează cu altruismul și încrederea în oameni, promovează constituirea unor comunităţi și protestele pașnice pentru drepturile și libertăţile oamenilor;
  • atunci când oamenii o duc bine, devin mai toleranţi, autonomi și emancipativi;
  • modernizarea are un efect probabilist, nu determinist, moștenirea culturală având un efect de durată – de exemplu, o istorie a creștinismului ortodox10 și a regimului comunist prezic amândouă valorile de la polul opus (valori de supravieţuire), dincolo de factorii economici [6, 27];
  • ţările din Europa de Nord, și nu SUA, sunt fruntașul curentului emancipativ al valorilor individualiste și de auto-exprimare, alături de un nivel ridicat de valori secular-raţionale;
  • România are un nivel scăzut al valorilor de auto-exprimare și al individualismului, deci un nivel crescut al valorilor de supravieţuire, respectiv al colectivismului, însă tinerii români au un profil psihocultural mai apropiat de ţările occidentale.

Inglehart și Baker rezumau în 2001 aceste descoperiri, astfel [28]: „Dezoltarea economică se asociază cu schimbări culturale generalizate și, într-o anumită măsură, previzibile. Industrializarea stimulează trecerea de la valorile tradiţionale la cele secular-raţionale; postindustrializarea stimulează comutarea în direcţia încrederii în ceilalţi, a toleranţei și a accentului pe bunăstarea psihologică. Colapsul economic tinde să arunce societăţile în direcţia opusă.

Dezvoltarea economică tinde să orienteze societăţile într-o direcţie comună, însă, departe de a tinde spre convergenţă, acestea par să se deplaseze pe traiectoriile modelate de moștenirea culturală. De aceea, ne îndoim că forţa modernizării va produce o cultură mondială omogenă în viitorul apropiat.”

 

__________________________________________________________________

  1. Comunismul nu a inventat valorile de supravieţuire/colectivismul, însă a exacerbat această tendinţă [27], tendinţă care provine dintr-o era pre-modernă, pre-știinţifică, în care mediul era ostil, traiul era mult mai imprevizibil, iar o structură colectivistă, cu valori de supravieţuire, era probabil mai bine protejată de infecţii și alte adversităţi din mediu, dar care a început să-și piardă avantajul adaptativ în perioada modernă.

 

Bibliografie

  1. Alexander, A. C., Inglehart, R., & Welzel, C. (2016). Emancipating sexuality: Breakthroughs into a bulwark of tradition. Social indicators research, 129(2), 909-935.
  2. Inglehart, R. (1971). The silent revolution in Europe: Intergenerational change in post-industrial societies. American political science review, 65(4), 991-1017.
  3. Inglehart, R. (1977). The Silent Revolution: Changing Values and Political Styles in Advanced Industrial Society. Princeton, NJ: Princeton University Press.
  4. Inglehart, R. F. (2016). Modernization, existential security and cultural change: Reshaping human motivations and society, in: Gelfand, M., Chiu, C., Hong, Y. (Eds.), Advances in Culture and Psychology. Oxford University Press, New York.
  5. Inglehart, R. F., Ponarin, E., & Inglehart, R. C. (2017). Cultural Change, Slow and Fast: The Distinctive Trajectory of Norms Governing Gender Equality and Sexual Orientation. Social Forces95(4), 1313-1340.
  6. Inglehart, R., & Baker, W. E. (2000). Modernization, cultural change, and the persistence of traditional values. American sociological review, 19-51.
  7. Inglehart, R., & Oyserman, D. (2004). Individualism, autonomy, and self-expression: The human development syndrome. In H. Vinken, J. Soeters, & P. Ester (Eds.), Comparing cultures: Dimensions of culture in a comparative perspective (pp. 74 –96). Leiden, the Netherlands: Brill.
  8. Inglehart, R., & Welzel, C. (2005). Modernization, cultural change, and democracy: The human development sequence. Cambridge University Press.
  9. Welzel, C. (2013). Freedom rising: Human empowerment and the quest for emancipation. New York: Cambridge University Press.
  10. Hofstede, G. (2001), Cultures Consequences: Comparing Values, Behaviors, Institutions and Organizations Across Nations, Sage, Thousand Oaks, CA.
  11. Schwartz, Shalom H. (2003). Mapping and Interpreting Cultural Differences around the World. In H. Vinken, J. Soeters, and P. Ester (eds.), Comparing Cultures, Dimensions of Culture in a Comparative Perspective. Leiden, The Netherlands: Brill.
  12. Minkov, M. (2011). Cultural differences in a globalizing world. Bingley, UK: Emerald.
  13. Minkov, M., Minkov, M., Dutt, P., Dutt, P., Schachner, M., Schachner, M., … & Jandosova, J. (2017). A revision of Hofstede’s individualism-collectivism dimension: a new national index from a 56-country study. Cross Cultural & Strategic Management24(3), 386-404.
  14. Welzel, C. (2010). How selfish are self-expression values? A civicness test. Journal of Cross-Cultural Psychology, 41(2), 152-174.
  15. Vignoles, V. L., Owe, E., Becker, M., Smith, P. B., Easterbrook, M. J., Brown, R., … & Lay, S. (2016). Beyond the ‘east–west’ dichotomy: Global variation in cultural models of selfhood. Journal of Experimental Psychology General, 145, 966–1000.
  16. Buss, D. (2015). Evolutionary psychology: The new science of the mind. Psychology Press.
  17. Dennett, D. C. (2017). From bacteria to Bach and back: The evolution of minds. WW Norton & Company.
  18. Confer, J. C., Easton, J. A., Fleischman, D. S., Goetz, C. D., Lewis, D. M., Perilloux, C., & Buss, D. M. (2010). Evolutionary psychology: Controversies, questions, prospects, and limitations. American Psychologist65(2), 110.
  19. Van de Vliert, E. (2007). Climatoeconomic roots of survival versus self-expression cultures. Journal of Cross-Cultural Psychology38(2), 156-172.
  20. Norris, P., & Inglehart, R. (2011). Sacred and secular: Religion and politics worldwide. Cambridge University Press.
  21. Pinker, S. (2011). The better angels of our nature: The decline of violence in history and its causes. Penguin UK.
  22. Shermer, M. (2015). The moral arc: How science and reason lead humanity toward truth, justice, and freedom. Macmillan.
  23. Huntington, S. P. (1996). The Clash of Civilizations and the Remaking of the World Order. New York: Simon & Schuster.
  24. Zuckerman, P. (2008). Society without God: What the least religious nations can tell us about contentment. NYU Press.
  25. Zuckerman, P. (2009). Atheism, secularity, and well‐being: How the findings of social science counter negative stereotypes and assumptions. Sociology Compass3(6), 949-971.
  26. David, D. (2015). Psihologia poporului român: profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Editura Polirom, Iași.
  27. Sandholtz, W., & Taagepera, R. (2005). Corruption, culture, and communism. International Review of Sociology15(1), 109-131.
  28. Inglehart, R., & Baker, W. E. (2001). Modernization’s challenge to traditional values: who’s afraid of Ronald McDonald?. Futurist, 35(2), 16-26.
  29. Santos, H. C., Varnum, M. E. W., & Grossmann, I. (2017). Global increases in individualism. Psychological Science.
  30. Oyserman, D., Coon, H. M. & Kemmelmeier, M. (2002) Rethinking individualism and collectivism: Evaluation of theoretical assumptions and meta-analyses. Psychological Bulletin 128:1773–75.