Cum a ajuns un adolescent de 17 ani să descopere o planetă în doar 3 zile?

Știrea despre cum un intern de 17 ani al NASA a descoperit o nouă planetă în doar ce-a de-a treia sa zi de practică a ţinut prima pagină a multor publicaţii, fie ele știinţifice sau de știri de pe mapamond. Recent, BBC a realizat un material cu adolescentul care a devenit o vedetă internaţională peste noapte, cel puţin în lumea știinţei.

Wolf Cukier este numele tânărului care, vara trecută a început un internship la NASA, iar după doar trei zile a ajuns să descopere o nouă planetă, și nu una oarecare, ci care orbitează în jurul a două stele. Cukier, care acum s-a reîntors la liceul unde învaţă în Scarsdale, New York, a povestit pentru Radio 1 Newsbeat, citat de BBC, cum a ajuns să facă o astfel de descoperire într-un timp atât de scurt.

Mai întâi, acesta a primit sarcina de a examina datele transmise de Satelitul pentru Supravegherea Tranzitului Exoplanetelor (TESS), un telescop care analizează planetele aflate în afara sistemului nostru solar. ”Căutam o planetă care orbitează în jurul a două stele”, a afirmat Cukier.

Acesta a analizat schimbările survenite în stralucirea oricărei stele, fapt care ar fi putut sugera în acest fel că umbra unei planete trece prin faţa sa. După doar trei zile, în timp ce tânărul Wolf observa un sistem solar aflat la circa 1300 de ani lumină de Pământ, a sesizat ceva ce bloca lumina a două stele. ”Am mers la mentorul meu, ne-am uitat peste datele care priveau cele două stele și am observat două diminuări ale intensităţii luminii, astfel că am început să analizăm pentru a determina dacă este vorba despre o planetă”, a adăugat acesta.

Descoperirea iniţială a lui Wolf a atras implicarea și altor astronomi. Cercetările ulterioare au relevat că obiectul care producea diminuarea intensităţii lumii celor două stele este o planetă de 6,9 ori mai mare ca diametru decât Terra. Aceasta a primit numele ”TOI 1338 b”, deci fratele lui Wolf i-a sugerat acestuia să propună botezarea planetei drept ”Wolftopia”. Însă tânărului Wolf nu i-a fost cerut sfatul în acest sens, ”cred că TOI 1338 b este suficient”, a adăugat acesta.

Planeta nou-descoperită nu este una oarecare, ci una care orbitează în jurul a două stele, fapt care a alimentat entuziasmul fanilor Star Wars, aceștia asemănând planeta nou-descoperită cu Tatooine, locul de origine al lui Luke Skywalker. Însă spre deosebire de Tatooine, TOI 1338 b nu este o planetă primitoare, cel mai probabil temperatura acesteia fiind extrem de fierbinte, fără a avea totodată o suprafaţă solidă.

Ce planuri de viitor are Wolf Cukier pentru viitor? Deocamdată, își dorește să termine liceul, apoi să continuie la o facultate unde să studieze fizica și astrofizica. ”De acolo mai departe, o carieră în cercetare sună bine”, afirmă acesta, care nu ar spune ”nu” unei oferte de angajare din partea NASA.

Temperatura medie a corpului uman a scăzut în ultimii 150 de ani

Temperatura medie a corpului uman a scăzut pe durata ultimilor 150 de ani, potrivit unor măsurători efectuate în cadrul mai multor baze de date, din perioade diferite, se arată într-un studiu publicat pe platforma eLife, citat de New York Times .

Astfel, din 1851, atunci când standardul pentru temperatura medie a corpului uman a fost fixat la 37 de grade Celsius, sau 98,6 grade Farenheit, acesta a scăzut la circa 36,3 grade Celsius, sau 97,5 grade Farenheit, se arată în studiul citat.

Consecinţele scăderii temperaturii medii a corpului nu au fost încă analizate, însă potrivit Dr. Julie Parsonnet, conducătorul știinţific al studiului, profesor de medicină la Stanford, aceasta poate reprezenta un indiciu al evoluţiei fizologice a omenirii. ”Ce înseamnă asta cu adevărat? Nu pot să afirm. Nu ne-am dat seama încă cum să privim acest aspect”, a afirmat dr. Parsonnet.

Studiul a fost efectuat pe analizarea a 3 baze de date: prima, conţinând 23.710 înregistrări efectuate în perioada 1862-1930 pe veterani ai războiului civil din Statele Unite ale Americii, o a doua cu 15.301 înregistrări efectuate cu ocazia unei monitorizări naţionale pe sănătate, între 1971 și 1975, respectiv o a treia cu 150.280 de înregistrări realizată de Universitatea Stanford, între 2007 și 2017.

Motivele pentru care au fost constatate aceste modificări nu sunt clare, însă cercetătorii sugerează că o parte dintre cauze sunt reprezentate de îmbunătăţirea standardelor sanitare, a sănătăţii dentare și a stărilor medicale în general, care au redus inflamaţiile cronice, precum și temperaturile constante cu care corpul uman a ajuns să fie obișnuit prin folosirea aparatelor de aer condiţionat sau de încălzire centrală.

Legătura între schimbările climatice și consumul de carne

Deși la prima vedere par naturale, incendiile din Amazon nu sunt accidentale. Majoritatea incendiilor au fost declanșate de fermieri pentru a obţine mai mult teren pentru vite. An de an fermierii așteaptă până la sezonul uscat pentru a începe arderile și curăţarea zonelor, însă distrugerea din acest an a fost considerată una fără precedent. Din păcate, această practică este ia tot mai multă amploare și, mai mult decât atât, este încurajată de Jair Bolsonaro, președintele Braziliei. În timp ce acest lucru reprezintă o afacere pentru fermierii din Brazilia, restul lumii îl consideră o criză internaţională.

Institutul Naţional de Cercetare Spaţială (INPE) a declarat că numărul de incendii de anul acesta din Brazilia este cu 80% mai mare decât anul trecut, iar mai mult de jumătate sunt în pădurea amazoniană. Efectul acestora nu reprezintă un dezastru doar pentru mediul și ecologia locală, ci o problemă la nivel global. În prezent, este dificil de precizat dacă există soluţii pentru a remedia problemele cauzate de incendii, având în vedere că cea mai mare parte a pădurii se află pe teritoriul Braziliei, iar preșendintele Jair Bolsonaro nu intenţionează să ia măsuri de protecţie a mediului.

Așadar, pentru cei care se întreabă cum ar putea ajuta la salvarea pădurii tropicale, răspunsul este simplu: reducerea consumului de carne. Brazilia este cel mai mare exportator mondial de carne de vită, furnizând aproape 20% din totalul exporturilor globale, potrivit Departamentului de Agricultură al Statelor Unite (USDA), cifră care ar putea crește în următorii ani, o dată cu creșterea consumului.

Și dacă salvarea pădurii tropicale nu este suficientă pentru stimularea reducerii consumului de carne, ar trebui să fie luate în considerare și emisiile de gaze cu efect de seră pe care fermele de vite le produc. Producţia de carne de vită este responsabilă pentru 41% din emisiile de gaze cu efect de seră, și reprezintă 14,5% din totalul emisiilor globale.

Un raport alarmant publicat anul trecut de Grupul interguvernamental de experti în evoluţia climei (IPCC), a concluzionat că schimbarea dietei oamenilor ar putea contribui cu 20% la efortul necesar pentru a împiedica temperaturile globale să crească cu 2°C peste nivelurile preindustriale. Pe scurt, mai puţină carne consumată înseamnă mai puţine emisii de gaze cu efect de seră și, implicit, un impact mai redus asupra creșterii temperaturii globale.

*Godfray, H. Charles J., Aveyard, Paul, Garnett, Tara, Hall, Jim W., Key, Timothy J., Lorimer, Jamie, Pierrehumbert, Ray T., Scarborough, Peter, Springmann, Marco and Jebb, Susan A., 2018. Meat consumption, health, and the environment,Science, 361. ()

Creiere similare la femei si barbati

Similarităţile neurale la fete și băieţi, dovedite la testele de matematică

Mitul potrivit căruia băieţii sunt mai buni la matematică decât fetele a fost demontat. Cercetătorii au obţinut imagini cerebrale care dovedesc că, indiferent de gen, copiii mici folosesc aceleași mecanisme și reţele din creier pentru a rezolva probleme de matematică. Studiul a fost publicat în revista Science of Learning.

În cadrul studiului a fost analizat comportamentul fetelor și al băieţilor la testele de matematică și s-a observat că performanţa lor era echivalentă statistic și nu puteau fi deosebite unele de celelalte. Jessica Cantlon, profesor de neuroștiinţă la Carnegie Mellon University și unul dintre autorii studiului, declară că atât fetele cât și băieţii au dezvoltat aceleași abilităţi, la aceleași rate de creștere, în copilăria timpurie. Întrebarea este însă, dacă mecanismul neuronal care le permite să îndeplinească acest comportament, este același.

Studiul realizat de Cantlon și echipa sa a fost relizat pe un eșantion de 104 copii, cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani. Copiii au avut de efectuat teste cognitive și au urmărit videoclipuri cu lecţii de matematică antrenante, în timp ce se aflau într-un scaner RMN. Este primul studiu care utilizează neuroimagistică pentru a evalua diferenţele biologice dintre genuri, evaluând aptitudinea la matematică a copiilor mici.

Autor: Roxana Pirnea